Broschete

Broschete

Sunt feliutele de paine prajita,si cu un pic de fantezie , pot iesi multe minunatii frumoase si de efect,atunci cand vin musafirii nepoftiti la masa dumneavoastra.

Prajiti painea,ungeti painea cu compozitia de branza de vaci unde ati taiat ceapa marunt marunt,apoi puneti sare si patrunjel amestecati bine.Peste aceasta crema,puneti o felita de salam uscat,o frunzulita de salata,o feliuta de rosie si va iesi exact ca in imagine.Simplu usor si de efect.Pupici

Voi posta mereu retete simple si la buzunarul oricui,vreau sa va arat ca poti face din nimic ceva bun.

PENNE AL POMODORO! PASTE CU SUC DE ROSII!

 Caleste o ceapa micuta.....apoi torni 100ml de suc de rosii........adauga cateva bucatele mici de unt....un pic de smantana..o lingura..sare,piper,knoor... dupa gust....Lasa sucul sa fiarba la foc mic...cu cat fierbe ai mult,ese mai dulce si mai aromat,la urma presoara  busuioc..sau basilico,taiat marunt..Aparte fierbe pasta...cand e gata toarna,peste sucul de rosii preparat,din tigaie..mai invarte la foc potrivit,circa 2 minute..se serveste cu un vin alb sec...Va urez pofta buna!Pop!
[Image] Rosiile contin apa (90%), proteine, lipide, hidrati de carbon, minerale (sodiu, potasiu, cupru, zinc, calciu, fosfor, fier), vitamine (A, B1, B2, B6, C, E, K), acizi organici etc. Ele contin licopen (un tip de carotenoid) care are proprietati antioxidante, protejand celulele si impiedicand distrugerea si degenerarea lor. Licopenul contribuie la neutralizarea radicalilor liberi din tot organismul, inclusiv din creier, mentinandu-l in stare buna de functionare timp indelungat (chiar si la batranete).[Image] Rosiile sunt remineralizante, revitalizante, digestive, stimulatoare ale secretiei de suc gastric si pancreatic, diuretice, dezintoxicante si alcalinizante ale sangelui. Ele au rol de dizolvant uric si eliminator al ureei. Sunt recomandate in astenii, inapetenta, ateroscleroza (contribuind la pastrarea acuitatii mintale la batranete), afectiuni vasculare, guta, reumatism, litiaza biliara, litiaza urica, azotemie,atonia stomacului, constipatie, enterita, hipoaciditate gastrica, obezitate, hipervascozitate sanguina, boli de ficat, insuficienta cardiaca cu edeme. [Image]Cura consta in administrarea unei cani de suc de rosii bine coapte, zilnic pe nemancate, timp de trei saptamani. In loc de suc de rosii poate fi folosita salata de rosii. Sucul de rosii poate fi amestecat cu portii egale de suc de telina Rosiile sunt contraindicate in litiaza oxalica si alte diateze oxalice deoarece au un continut ridicat de oxalati. In cosmetica sunt folosite pentru curatarea tenurilor grase, cu puncte negre si pentru ingrijirea mainilor. Se spala fata cu apa calda, si apoi se aplica o masca cu fructe zdrobite (sau suc de rosii), timp de 20 minute. Se spala apoi din nou cu apa calduta.
Pentru revitalizarea tenului, seara, dupa spalarea fetei cu apa calda, se pot face frectii cu suc proaspat sau cu o rosie taiata in doua. Se lasa asa pana dimineata cand se spala din nou cu apa calda.  In cazul acneei se tamponeaza zilnic fata de mai multe ori pe zi cu felii de rosii proaspete si bine coapte, timp de 3-4 saptamani.  Pentru ingrijirea mainilor se face un lapte nutritiv din 50 ml suc rosii, o lingurita glicerina si un varf de cutit sare. Se maseaza zilnic mainile si se lasa cat mai mult timp. 

Creveti cu orez

Creveti cu orezCrevetii au nevoie sa fie pastrati la rece.In timp ce lucrati cu ei, pastrati-i pe gheata sau in apa de la gheata.
1. Indepartati capul (daca acesta este înc? atasat) si picioarele.
2. Incepand de la cap, scoateti coaja exterioara. In functie de modul in care doriti sa serviti crevetii, puteti pastra ultimele segmente de coaja si varful cozii, în scopuri decorative.
3. Folosind un cutit cu varf ascutit, t?ia?i de-a lungul marginea exterioar? a crevetelui.
4. Daca o puteti vedea , scoateti cu varful cutitului ?i arunca?i vena. Daca nu este vizibila, nu va faceti probleme.

Pe masura ce ii curatati, asezati-i pe gheata sau in apa cu gheata, pana incepeti sa-i gatiti.
De ceva timp mi-am propus sa pregatesc o reteta care sa contina creveti si iata ca am reusit in sfarsit sa-mi duc planul la bun sfarsit. Si totusi mi-a fost greu sa ma decid la care reteta sa ma opresc, cei provensali mi s-au parut cei mai potriviti ... mmm...creveti, rosii, usturoi, portocala ...suna bine. Rezultatul a fost absolut fantastic ...mi-au placut foarte mult.
In continuare va las in compania retetei ...

Ingrediente:
1 lingura de ulei de masline extra virgin
250 grame creveti black tiger (decorticati si prefierti)
1 ceapa tocata
2 fileuri ansoa, scurse si taiate bucatele
1 ardei iute picant
2 catei de usturoi pisati
200 grame suc de rosii
2 tulpini de telina
60 ml fond de peste
1 lingurita seminte de fenicul (eu nu am pus, nu am avut)
coaja rasa fin si sucul de la o jumatate de portocala
160 grame orez cu bobul lung
1/2 lingurita firisoare de sofran
sare si piper
patrunjel (sau busuioc)
Se incinge uleiul într-o tigaie mare neaderentă, prevazută cu un capac ermetic. Se adauga ceapa, telina, ardeiul iute si usturoiul si se gătesc la foc mediu, amestecand ocazional, timp de 5 minute, sau pana cand vegetalele se fac moi, dar nu se rumenesc.
Se adauga rosiile, cu suc cu tot, fondul, semintele de fenicul, bucătelele de ansoa, coaja si sucul de portocala; se asezoneaza cu sare si piper. Se da în clocot, amestecand, apoi se micsoreaza flacara si se acopera pe jumătate tigaia. Se fierbe încet, timp de 12 minute.
Intre timp, se sfarama firisoarele de sofran. Se pune pe foc oala cu apa clocotita. Se adaugă orezul si sofranul, se sarează si se fierbe 10-12 minute, sau conform instructiunilor de pe ambalaj, pana se face fraged.
Se da sosul de rosii din nou în clocot. Se adauga crevetii, se acoperă ermetic tigaia si se gatesc, la foc mic, timp de 3-4 minute, sau pană ce sunt facuti. Nu se gatesc mai mult, caci se intaresc. Se adauga busuiocul tocat si se amesteca.
Se scurge orezul şi se împarte între 4 boluri. Se pun deasupra creveţii cu sosul de rosii. Se orneaza cu frunze de patrunjel sau busuioc si se servesc imediat.
Va recomand un vin alb.Pofta buna!

VINUL -Cum sa recunosti un vin bun!

Vinul l-a îndemnat pe om să-și asculte bătăile inimii și să se apropie de semenii săi într-un gest de comunicare bucuroasă și de uitare de sine, l-a făcut să înțeleagă că trebuie să mulțumească zeilor ca pentru un dar miraculos. „Cel mai emoționant gest în istoria omului, sugerează I. Matheescu, a fost prima invitație la masă făcută primului străin de care, până atunci, îl despărțea o implacabilă teamă. Fără acest prim pas spre celălalt, nimic din minunata lui poveste nu s-ar fi întâmplat”.

VIȚA DE VIE a dezvoltat simțul proprietății
Vița-de-vie, strugurii și vinul sunt legate de existența omului din vremuri străvechi, rădăcinile lor coborând pe undeva prin mileniul al optulea î. Ch.. Vinul, o ființă lichidă misterioasă care se naște, copilărește, se maturizează, se poate îmbolnăvi, moare, n-a fost de la început aliment, a intrat în sferele cultural-religioase cu un prestigiu căruia puhoiul timpurilor scurse nu i-au șters vigoarea. De-aceea, încă o dată, acum, alături de dumneavoastră, trebuie să redescoperim noblețea vinului pentru a ști să-l distingem de tagma băuturilor „plebee”, a „parveniților” lichizi.

Originea viței-de-vie, controversată încă, pare a fi Transcaucazia (Georgia și Armenia de astăzi) de unde provine și valoarea de simbol a personajului biblic Noe, primul viticultor, în via sa de pe Muntele Ararat. Intrând în scenariile religioase, culturale și civilizatorii, vinul a fost unul dintre motivele trecerii omului de la condiția de nomad la aceea de agricultor. Vița-de-vie, una dintre primele plante luate în cultură prin îndepărtarea arborilor din păduri și păstrarea butucilor de viță roditoare, a solicitat omului o trudă continuă, dar care a răsplătit prin strugurii gustoși, prin mustul ce fierbea fără foc, sublimându-se magic în elixirul ce mijlocea relația cu divinul, conform credințelor atâtor popoare. Nu e de mirare că munca și roadele ei în sfera viței-de-vie au dezvoltat simțul proprietății la om, viile fiind moștenite și determinând așezări stabile.Dacă ar fi să reunim într-un tot ceea ce religiile, mitologiile, filosofiile lumii au cugetat și mărturisit despre originea, esența, materia și rolul viței-de-vie și a vinului de-a lungul timpurilor.Nu trebuie decât, într-o clipă fugară, să deschidem „cărțile vanului” și vom afla că există o bogată mitologie a viței-de-vie și a vinului la majoritatea popoarelor antice, cu zei sau personaje titulare, precum: Noe la asirieni, Osiris la egipteni, Sabazios la traci, Dionysos la greci, Bacchus la romani etc. În cadrul sărbătorilor închinate lui Dionysos, bunăoară, vinul reprezenta nectarul și ambrozia, băutura zeilor.

În religia creștină vinul simbolizează și dăruiește bucuria, puritatea și viața, fiind băut într-un cadru ritualic. Pâinea și vinul, elemente și alimente esențiale ale existenței trupești, se transfigurează în elemente liturgice, purtând către sacru și mântuire. Vinul este oferit celor însetați cu îndemnul lui Isus: „Beți dintru acesta toți! Acesta este sângele meu.” devenit prin euharistie element al sacrificiului suprem pentru iertarea păcatelor. Iar „pâinea cea de toate zilele” aduce omului speranța mântuirii și reface legătura cu izvorul binefăcător al credinței.

Nici dimensiunea filosofică a vinului nu e mai puțin ilustrată în devenirea istorică a omului. Deși două entități structural diferite - vinul fiind materie, iar filosofia - spiritualitate, ele au conviețuit încă din Grecia antică, ca să dăm numai un exemplu unde vinul era consumat numai în grup, fiind considerat pe atunci băutură prin excelență nobilă, permisă doar anumitor categorii privilegiate, a aprins spiritele erudite, contribuind astfel, în felul său, la nașterea filosofiei propriu-zise. Acest consum împreună a fost denumit symposion, constituind un moment de meditație civilizată, menită a spori cunoașterea.
Certitudine și prieten de nădejdeImaginea vinului nu ar fi suficient de împlinită dacă nu am privi tot foarte pe scurt relația cu ființa înțeleasă ca spirit.Complexitatea vinului are influențe benefice atât asupra ființei biologice, cât mai ales asupra interiorității sale, a psihismului individual. Omul este o ființă neliniștită, un „eu” mereu nemulțumit, tulburat de cohorte de întrebări și îndoieli între care „a fi sau a nu fi” nu este poate cea mai importantă; un „eu” care simte mereu nevoia unui refugiu și a unui liman de împăcare cu sine și cu lumea; nu o dată l-a descoperit în vin. Mijloc, dar și simbol al exaltării vitale, al iluminării cognitive și al eliberării din grijile „temniței” umane-preumane, vinul dizolvă amărăciunile neîmplinirii, scoțând insul din sclavia condiționărilor și a tiparelor pentru a conferi „minții - supremă strălucire, credințelor - lumină, inimii - uimire”, cum stă scris într-un tratat antic și, finalmente, „extazul celor Aleși”, transfigurare râvnită de mulți, dar atinsă de puțini.Iubirea ori prietenia omului cu vinul a generat o constelație de epitete prin care primul atribuie celui de-al doilea însușiri specific umane. Asfel, un vin este, printre altele, sprinten, generos, suav, tandru, corpolent, puternic etc. Certitudine și prieten de nădejde, filtru magic al înseninării, dând clipei orizont liber și inimii împăcare, vinul este o punte între eu și ceilalți, între individ și supraindividualitate, încât nu ne mai mirăm că un mare poet al omenirii, Charles Baudelaire putea spune acum un veac și jumătate: „Dacă vinul ar dispărea din producția omenirii, cred că s-ar produce în sănătatea și inteligența locuitorilor planetei noastre un gol, o absență mai înspăimântătoare decât toate excesele de care este făcut răspunzător”.
Va sugerez sa gatiti mereu cu vin,sa degustatati la masa un pahar de vin.
Nu uita-ti carnea alba cu vinul alb si carnea rosie cu vinul rosu.
Un pahar de vin la masa prelungeste viata,dar si combinatia,mancare degustata cu sapoare de vin,te face sa uiti ca existi.Lasa-te purtat de valurile vinului si nu vei regreta.
Bun e vinul ghiurghiuliu, tri, ri, ri, li, ri, di, ri, la, ri, da, ri, da,
Cules toamna pe trziu, tri, ri
Mai pe bruma, mai pe omat, tri, ri
Mult mai beau si nu ma-mbat! tri, ri
Bun e vinul, bine-mi place, tri, ri
Nu stiu viei ce i-oi face? tri, ri
As calca-o cu piciorul, tri, ri
Si-as bea vinul cu ulciorul! tri, ri
De s-ar face via-n casa, tri, ri
As lega-o cu matasa, tri, ri
Si-as tinea-o numa-n brata. tri, ri
M-am jurat ca n-oi mai bea, tri, ri
Dar eu nu ma pot tinea! tri, ri
Vinisor de poama rara, tri, ri
Se suie-n cap far de scara, tri, ri
Vinisor de bobiti verzi, tri, ri
Face pe om sa nu-l vezi. tri, ri
Bun e vinul si gustos, tri, ri
Cnd il bei cu om frumos! tri, ri
Da de-l bei cu om urt, tri, ri
Se opreste vinu-n gt!

Castane prajite

Sunt innebunita dupa castane sub orice forma...prajite, piure, in creme sau inghetate.Mi-am propus  sa gatesc cat mai multe feluri cu castane.Castanele prajite sunt foarte simplu de facut, iata "reteta":
In primul rand fiti atente cand le cumparati , castanele proaspete sunt lucioase, iar de pastrat le puteti pastra doar cateva zile intr-o cutie de carton sau punga de hartie. 
Se cresteaza castanele cu un cutit sau o scula speciala si se pun intr-o tava mare ( cea de la aragaz) astfel incat sa nu se suprapuna. 

Tava se introduce in cuptorul incins 20-30 minute timp in care cu o lingura de lemn le amestecam sa se prajeasca uniform. Se scot si se pun fierbinti intr-un castron in care in prealabil am pus un prosop, le lasam sa stea cateva minute acoperite si apoi le mancam, curatate de coaja :).
E bun si sanatos
Castanul (Castanea sativa) este originar din SE Europei, dar creste spontan pana la 45-50˚ latitudine nordica.
In scop terapeutic, de la castanul comestibil se recolteaza coaja, florile, frunzele si semintele. 
Fructele au o compozitie asemanatoare graului si sunt o sursa importanta de hidrati de carbon, fosfor, lecitina si vitamina C. Acestea contin de asemenea protide, lipide, calciu, fier, magneziu, mangan, zinc, potasiu, valoarea lor calorica fiind de 200 calorii la 100 g. 
Culegerea castanelor comestibile se face de la sfarsitul lui septembrie si pana la inceputul lui noiembrie. 
Caseta: Piureul de castane este unul dintre putinele produse care, prelucrate termic, pastreaza in mare parte vitaminele fructului proaspat.
Proprietatile fructelor de castan
Pentru uzul intern, se folosesc fructele proaspete de castan, care se consuma coapte, fierte, sub forma de piure si in diverse combinatii. Acestea sunt excelente ca aliment, avand proprietati stomahice, bacteriostatice, antianemice si remineralizante. Castanele comestibile sunt recomandate persoanelor cu astenie fizica si intelectuala, convalescentilor, batranilor si copiilor datorita bogatiei lor de minerale si vitamine (putin degradabile in procesul prepararii).
Indicatii terapeutice
Amestecul de piure de castane si branza de vaci (in proportii egale), indulcit cu miere, este o hrana usor digerabila si foarte energizanta.
Frunzele castanului comestibil dezvolta o actiune sedativa asupra organelor respiratorii si de ceea sunt folosite pentru tratarea bronsitele (sub forma de infuzie).
Folosita tot ca infuzie, scoarta de castan are proprietatea de a scadea temperatura. 
Castanele actioneaza ca tonic muscular, nervos si venos, si reduc permeabilitatea capilara. Pentru tratamentul hemoroizilor, varicelor si tromboflebitei, se consuma cate o farfurie de piure de castane indulcit cu miere inainte de micul dejun si de cina. Se face o cura de cateva saptamani.
Uz extern
Pentru utilizari externe, sunt foarte eficiente si castanele uscate (uscarea se face la fel ca la castanele salbatice).
In cazul degeraturilor sau durerilor reumatice care se agraveaza la frig, se fierb cinci maini de castane cu trei litri de apa pana cand scad la jumatate. Se filtreaza decoctul rezultat, cu care se fac spalaturi cat mai calde posibil pe locurile afectate. Aplicarea dureaza 10-15 minute si se repeta zilnic, pana la completa vindecare. 
In cosmetica este folosita masca din castane si miere pentru toate tipurile de ten, datorita proprietatilor antiinflamatoare, de reducere a fragilitatii capilarelor, fotoprotectoare pentru radiatii UV. De asemenea, aceasta masca protejeaza acidul hialuronic din piele si normalizeaza secretia glandelor sebacee. 
Rezultatele sunt vizibile mai ales in intarzierea procesului general de imbatranire a pielii si in revitalizarea pielii uscate, careia ii reda supletea si catifelarea. Masca se tine pe fata timp de 30 de minute, dupa care se indeparteaza cu apa calduta. 

Parjolute,Anghinare,Tonn,Paste cu rosii,Salata de grau

IMAGINI MIXTE,TOT CE GATESC,ESTE PASIUNEA MEA!Parjolute,Anghinare,Tonn,Paste cu rosii,Salata de grau

 PARJOLUTE DIN CARNE DE VITA!

 LE PRAJESTI PE GRATAR

 Tonn griliat, cu suc de soia si cartofi fierti cu caperri!

 Anghinare la cuptor in vin,salvie,knoor

 Modul de preparare:Se curata de petalele groase ca in imaginea de mai jos,pana dati de petalele mai moi,se taie in patru bucati se curata de puf care il au la partea carnoasa jos...cand ai curatat, le-ai si bagat in apa,deoarece au tendinta sa se inegreasca,sunt usor de preparat..

Are un spectru extrem de vast de actiune, se utilizeaza in tratarea unor boli ca nefrite cronice, varsaturi, enterite, fermentatii intestinale, hemoroizi, angicolite, colestite, constipatii, hipertensiune, hipercolesterolemie.
Eficacitatea ei se datoreaza continutului bogat de cinarina, oxidanti, polifenoli, flavone, insulina, saruri de potasiu si magneziu. Aceste substante au o actiune de excitare a secretiei biliare, ajuta la scaderea zaharului in sange, regenereaza celulele hepatice, e un bun colagog, se utilizeaza in cazul lipsei poftei de mancare.

Din punct de vedere terapeutic, frunzele de anghinare se caracaterizeaza prin efecte sigure asupra bolilor de ficat si rinichi, avand proprietatea de a mari secretia biliara si diureza, regland in acelasi timp procesul de formare a colesterolului. Paralel cu acest efect, ceaiul de anghiare are si insusirea de a diminua zaharul din sange dand bune rezultate in unele forme de diabet. Actiunea antidiabetica s-ar datora unei oxidaze.

Ca diuretic, ceaiul din aceasta planta se recomanda in nefritele acute si cronice, deoarece mareste volumul de urina si favorizeaza in acelasi timp eliminarea ureei si a substantelor toxice ce se formeaza la nivelul ficatului si rinichilor. Datorita eliminarii de toxine, se observa efecte favorabile in tratamentul urticariilor si a diferitelor forme de prurit (mancarime). Bune rezultate da ceaiul de anghinare si in bolile tubului digestiv, manifestate prin constipatie, varsaturi, enterite, fermentatii intestinale, colite, hemoroizi si lipsa poftei de mancare.

 Paste cu rosii,stafide si pinoli:Intr-un castron,lasa la macerat doi catei de usturoi,4 linguri ulei de masline,2 linguri de stfide,(20g),si 10g de pinoli..si 20 de rosii micute..lasa-le la macerat circa o ora.Prepari pastele si le torni peste rosii, amesteci bine..papa cat e cald...Pofta buna!

 SALATA DE GRAU:Fierbe graul normal.....(300g pentru 4 portii)scurge-l bine de apa..si torni peste grau,o cutie de tonn,20 de rosii,o cutiuta de ciupercute gata preparate,sare,doua oua fierte,mazare.un morcov dat prin razatoare....amesteca bine..

TONN PARJIT IN ULEI...SI STROPIT CU SUC DE SOIA!

VA UREZ POFTA BUNA...SUNT RETETE SIMPLE SI USOAR..IN SPECIAL PENTRU CEI CE TIN DIETA.POP

Lasagne cu carne tocata

LASAGNA CU CARNE TOCATA1 ceapa, 1 cutie (500 gr.) cu rosii in bulion, 2-3 linguri bulion, 1-2 catei de usturoi, 700 gr. carne tocata, vegeta, sare, piper, oregano, cimbru 


Mod de preparare:

Se toaca ceapa, se pune impreuna cu celelale ingrediente intr-o tigaie (cratita), inclusiv condimentele si se lasa sa fiarba 30-45 minute. Sosul: se topeste margarina, se stinge cu faina, se adauga incet laptele, se condimenteaza, se fierbe citeva minute. Sosul trebuie sa fie subtire pentru ca placile de aluat absorb mult lichid. Se unge o forma cu unt. Se pun, in ordine: sos Bechamel; lasagna; sos Bechamel plus sos de carne. Se repeta operatiunea de 3 ori. Ultimul strat trebuie sa fie de sos. Se presara cascaval ras. Se coace la 225 grade C cam 25 minute cu forma acoperita cu folie de aluminiu si inca 15 minute fara folie. 

Ciupercute cu cartofi

 Carnea de pui.".pieptul ".....tine-l cateva minute la macerat, inainte de a face snitele..Intr-un castronel..sparge doua oua intregi.....un pic de patrunjel,sare piper,grana,si doua linguri de vin alb.......cel mai indicat este...sa faci snitelul dat prin pesmet..si nu prin faina(iti distrugi ficatul),iar dupa ce ai trecut snitelul prin pesmet,bate un pic cu podul palmei pe un fund....sa se preseze,pesmetul pe carne..incinge uleiul..si vei ramane surprins de fragezimea carnei..pop...Va urez pofta buna!

     Intr-o tigaie caleste...o ceapa,cu 3 linguri de masline,......cand s-a prajit ceapa,toana si ciupercutele proaspete taiate, cum  vrei tu....cand s-au rumenit si ciupercutele....toarna 50g vin alb,acopera cu capac, circa 2 minute.,...toarna apoi sucul  de rosii,sau bulion..mesteca bine.Aparte fa cartofi natur...presoara deasupra patrunjel dn belsug...Va urez pofta buna!

ZAMOS CU PROSCIUTO(JAMBON)

Vineri, 22 Decembrie 2006 16:15

Trei termeni ce definesc preparate similare obtinute din pulpele de porc, in trei culturi culinare diferite. Prosciutto este termenul ce provine din latinescul "perexsuctum" , ceea ce inseamna "bine uscat" . In limba italiana, prosciutto este echivalentul englezescului "ham" . De fapt, vorbitorii de limba italiana folosesc acest termen atunci cand vorbesc de taietura carnii de porc si nu de prepararea specifica a acesteia. Totusi, pentru a fi mai exacti, distingem nuantele de "crudo" , atunci cand ne referim la acel "prosciutto" maturat, si "cotto" , atunci cand ne referim la ceea ce este de fapt echivalentul pentru "ham" . Procesul de obtinere pentru prosciutto crudo dureaza undeva intre 9 si 18 luni, dar poate ajunge pana la 2 ani in cazul prosciutto traditional. De obicei, marimea este cea care dicteaza timpul necesar conditionarii Ceea ce este deosebit la prosciutto este ca nu se folosesc nici un fel de alti aditivi, cum ar fi zaharul, condimentele, nitratii (de sodiu sau potasiu), apa sau fumul, singurul ingredient natural folosit fiind sarea de mare. Pigmentarea rosiatica specifica este data de micro-organismele ce se dezvolta in perioada de maturare. "Cand eram tanar, exista un singur fel de a face prosciutto: se facea in iarna si il lasam doi ani la maturat" , explica un batran macelar italian. "Avea un miros dulceag si un parfum profund, ce nu putea fi condundat. A invechi un prosciutto este o operatiune foarte delicata. Daca este prea cald, procesul de maturare nu incepe, daca este prea uscat carnea se distruge. Trebuie sa fie un echilibru perfect inte umiditate si temperatura. "Transformarea unei pulpe posterioare de porc in prosciutto este o operatiune migaloasa, cantitatea de sare absorbita fiind controlata foarte strict, iar la final se pierde aproape un sfert din greutatea initiala a pulpei de porc. Culoarea poate varia de la roz deschis pana la roz inchis; grasimea ce inconjoara sau strabate un prosciutto trebuie sa fie de culoare alb-rozaliu, in nici un caz galbuie. Aromele si gustul sunt mai intense la prosciutto maturat pe o perioada mai lunga de timp, textura trebuind sa ramana catifelata si usor elastica in acelasi timp. Pastrarea pe termen lung a unei bucati intregi de prosciutto trebuie facuta in conditii speciale de temperatura (10-16 grade C) si umiditate (70%), tinand cont ca maturarea va continua pana cand va incepe feliarea. Dupa inceperea felierii, prosciutto isi va pastra caracteristicile pentru inca aproximativ 40 de zile. Congelarea nu este recomandata, aceasta distrugand textura si aromele. Jamon "Jamon serrano" este sinonimul spaniol pentru prosciutto, "serrano" insemnand "de la munte" . Daca la obtinerea jamon-ului se foloseste pulpa din fata a porcului, atunci avem ca produs un " paleta " . Caracteristica acestui jamon serano este ca uscatoarele (secadores) unde are loc maturarea sunt situate pe inaltimile muntilor, de unde si numele. Cea mai inalta calitate (pata negra) se obtine dintr-o specie de porc cu par negru (cerdo iberico) si reprezinta doar 5% din productia totala de jamon. Jambon "Jambon" este termenul francez ce desemneaza produsul din pulpa posterioara a unui porc ce poate fi stocata fara refrigerare. Metodele traditionale au aparut tocmai din aceasta nevoie de a pastra pe o perioada cat mai lunga de timp bucatile de carne ce rezultau din sacrifi careaanimalelor. "Jambon" -ul poate fi obtinut fie prin maturarea cu sare sau prin pastrarea intr-o saramura. Prin metoda traditionala, se poate afuma pentru cateva saptamani jambon-ul, care se va usca usor si va capata o tenta lemnoasa.